VACCINAREA DE RUTINA
Vaccinarea de rutina a copiilor, adolescentilor si adultilor (inclusiv femei gravide) este cheia procesului de preventie a bolilor infectioase amenintatoare de viata. Pandemia COVID-19 a impus aplicarea la nivel mondial a unor masuri speciale de limitare a transmiterii virusului SARS-CoV-2 care a avut printre consecinte amanarea vaccinarilor din schema nationala. Pentru a evita aparitia altor epidemii s-a recomandat imediat dupa finalizarea starii de urgenta recuperarea cat mai rapida a imunizarii de rutina, cu respectarea masurilor de minimizare a riscului de transmitere SARS-CoV-2 .
Nu exista evidente ca vaccinarea pentru alta boala creste riscul pentru COVID-19 sau ca vaccinarea (optional sau din calendarul national unei persone infectate cu SARS-CoV-2 fara manifestari clinice (persoana infectata asimptomatica) ar schimba evolutia bolii COVID-19. Orice copil sau adolescent, inclusiv cei care s-au recuperat dupa COVID-19 sau au fost contacti asimptomatici cu o persoana testata pozitiv pentru SARS-CoV-2 si au respectat conditiile de carantinare sau izolare, poate beneficia prin medicul curant de medicina de familie sau medicul pediatru de recuperarea cat mai rapida a vaccinurilor temporizate.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor (ECDC) incurajeaza asocierea mai multor vaccinuri la aceeasi vizita pentru a limita numarul de vizite si a minimiza riscul transmiterii SARS-CoV-2. La vaccinarea cu multiple vaccinuri se au in vedere urmatoarele reguli:
- un vaccin inactivat poate fi administrat in acelasi timp sau la orice interval (inainte sau dupa) fata de alte vaccinuri sau produse ce contin anticorpi (exceptie PCV 13 si PPSV23)
- vaccinurile vii atenuate (impotriva rujeolei, rubeolei, oreionului, varicelei, gripei cu administrare nazala) pot fi administrate in acelasi timp sau la minim 4 saptamani (28 zile) fata de un alt vaccin viu atenuat ; vaccinurile vii atenuate nu pot fi administrate mai devreme de 3 luni de la administrarea unui produs ce contine anticorpi (imunoglobuline, terapii imunosupresoare).
Este esential ca inaintea unei vaccinari sa se efectueze un triaj privind simptomele asociate infectiei SARS-CoV-2 si sa se respecte indicatiile de autoizolare, testare, carantinare in cazul in care aceste simptome exista. O persoana testata pozitiv SARS-CoV-2 nu poate fi vaccinata decat dupa cele 14 zile de carantina si/sau declararea vindecarii de medicul care a supravegheat boala.
COVID-19 este numele atribuit afectiunii cauzate de infectia cu coronavirus SARS-CoV-2. Acest nou virus a fost identificat ca si cauza a unei boli la om pentru prima data la sfarsitul anului 2019 in Wuhan, China si a declansat o pandemie in 2020. Virusul se transmite de la om la om, in principal prin particule de secretii respiratorii produse atunci cand o persoana infectata tuseste, stranuta sau vorbeste.
Perioada de incubatie dupa expunere variaza de la 2 la 14 zile, cu o medie de 5 zile. Persoanele bolnave COVID-19 sunt in general considerate contagioase cu 48 de ore inaintea debutului simptomelor si 14 zile dupa, sau mai mult de 14 zile la persoanele cu forme mai severe. Severitatea variaza de la forme asimptomatice la forme grave, critice. Simptomele includ febra, frison, tuse, respiratie frecventa sau dificila, oboseala, astenie, dureri musculare, dureri de cap, afectarea mirosului sau gustului, dureri faringiene (dureri de gat), obstructie nazala (nas infundat) sau rinoree (secretii nazale), greata, varsaturi, diaree.
Surse
https://www.immunize.org/askexperts/experts_covid19.asp
https://www.immunize.org/askexperts/experts_cov.asp
“Mitigating the impact of COVID-19 on control of vaccine-preventable diseases: a health risk management approach focused on catch-up vaccination” by the WHO Regional Office for Europe Issued 10 September 2020
“Guidance on routine immunization services during COVID-19 pandemic in the WHO European Region” by the WHO Regional Office for Europe.
VACCINAREA IMPOTRIVA COVID-19
“Vaccinarea împotriva COVID-19 este importantă pentru că reduce riscul de îmbolnăvire și riscul de a dezvolta o formă severă de boală. Vaccinarea este un instrument important pentru a opri răspândirea pandemiei, scădea supraîncărcarea unităților sanitare, permițând, astfel, redeschiderea unităților sanitare pentru pacienții non-COVID. Astfel, vor fi create condițiile pentru redeschiderea activităților socio-economice și înlesnirea liberei circulații.”
Sursa: https://vaccinare-covid.gov.ro/resurse/intrebari-si-raspunsuri/
Obtinerea autorizarii de punere pe piata a vaccinurilor pentru COVID-19
“Pe parcursul pandemiei, EMA (Agentia Europeana a Medicamentelor) şi comitetele sale ştiinţifice sunt susţinute de COVID-19 EMA pandemic task force, un grup care aduce laolaltă experţi din cadrul reţelei reglementare Europene în domeniul medicamentelor pentru facilitarea unei acţiuni reglementare rapide şi coordonate în ceea ce priveşte medicamentele şi vaccinurile pentru COVID-19. In UE, autorizările condiţionate de punere pe piaţă permit autorizarea medicamentelor care acoperă nevoile medicale neacoperite pe baza unor date mai puţin complete decât se solicită în mod obişnuit, dacă beneficiul pentru pacienţi al punerii imediate pe piaţă a medicamentului sau vaccinului depăşeşte riscul inerent faptului că nu toate datele sunt încă disponibile. Autorizările condiţionate de punere pe piaţă sunt utilizate în contextul pandemiei pentru a răspunde prompt ameninţării la adresa sănătăţii publice. Cu toate acestea, datele trebuie să demonstreze faptul că beneficiile vaccinului depăşesc orice riscuri.
Ca pentru toate medicamentele, autorităţile din UE colectează şi revizuiesc continuu informaţii noi cu privire la medicamente o dată ce sunt puse pe piaţă şi întreprind acţiuni atunci când este cazul. În acord cu planul de monitorizare a siguranţei pentru vaccinurile COVID-19 al UE, monitorizarea va avea loc mai frecvent şi va include activităţi care se aplică specific vaccinurilor COVID-19.” (Sursa : Comunicat EMA 1 Decembrie 2020)
Sursa: https://vaccinare-covid.gov.ro/vaccinarea-sars-cov-2/top-10-informatii-sigure sau https://www.ema.europa.eu/en/human-regulatory/overview/public-health-threats/coronavirus-disease-covid-19/treatments-vaccines/covid-19-vaccines-development-evaluation-approval-monitoring
Agenția Europeană a Medicamentului a recomandat, la 29 ianuarie 2021, acordarea autorizației condiționate de punere pe piață pentru vaccinul împotriva COVID-19, dezvoltat de compania AstraZeneca.
Modalitatea de functionare a vaccinurilor
Vaccinurile BNT162b2 (dezvoltat de BioNTech/ Pfizer) si RNA1273 (dezvoltat de Moderna)
“Vaccinurile vor pregăti organismul uman să se apere împotriva COVID-19. Pentru a pătrunde în organism și pentru a cauza boala, virusul SARS-CoV-2 utilizează o proteină aflată pe învelișul său, proteină denumită proteina S (spike). Vaccinurile conțin instrucțiunile genetice (ARN mesager) necesare pentru generarea proteinei S. Când o persoană este vaccinată, celulele sale vor ”citi” instrucțiunile genetice din ARN-ul mesager și vor sintetiza proteina S. Sistemul imun al persoanei respective va recunoaște această proteină ca fiind străină și va declanșa mecanismele de apărare imună, producând anticorpi și celule T specifice. Dacă mai târziu, persoana vaccinată va intra în contact cu virusul SARS-CoV-2, sistemul său imun va recunoaște virusul și, prin intermediul anticorpilor și al celulelor T specifice, va neutraliza virusul, prevenind, astfel, intrarea în celulele sănătoase ale corpului și distrugând eventualele celule infectate. Astfel, se va asigura protecția împotriva COVID-19.”
Sursa https://vaccinare-covid.gov.ro/resurse/intrebari-si-raspunsuri/
“Vaccinul ChAdOx1-S AstraZeneca este un vaccin monovalent compus dintr-un singur vector adenoviral modificat (un virus inofensiv), care transmite celulelor umane „instrucțiunile” necesare producerii proteinei Spike unice, specifică virusului care provoacă boala COVID-19. Sistemul imunitar al persoanei recunoaște că această proteină specifică nu ar trebui să se afle în organism și reacționează prin producerea de mijloace de apărare naturale împotriva infecției SARS-CoV-2.”
Sursa https://vaccinare-covid.gov.ro/informare-privind-administrarea-vaccinului-astrazeneca/
Indicatiile si modul de administrare a vaccinurilor
In Romania, conform strategiei pentru vaccinarea impotriva COVID-19, vaccinarea este gratuita, voluntara si neobligatorie. Vaccinul este indicat pentru imunizare activă pentru prevenirea COVID-19 cauzat de virusul SARS-CoV-2, la persoane cu vârsta de minim 16 ani (BioNTech/ Pfizer) sau 18 ani (Moderna, Astra Zeneca) sub forma unei scheme cu 2 doze administrate intramuscular la interval de 21 de zile (BioNTech/ Pfizer), 28 zile (Moderna) sau 4-12 saptamani (Astra Zeneca). Vaccinurile nu contin SARS-CoV-2 si nu pot provoca COVID-19. Este posibil ca persoanele să nu fie pe deplin protejate înainte de 7 zile după a doua doză de vaccin BioNTech/ Pfizer sau Moderna, sau 15 zile după a doua doză de vaccin Astra Zeneca . Durata protecției oferite de vaccinuri este necunoscută și este încă în curs de a fi determinată prin studii clinice aflate în desfășurare.
Sursa https://vaccinare-covid.gov.ro/
Pentru vaccinul Astra Zeneca “studiile clinice nu au permis estimarea eficacității la persoanele cu vârstă peste 55 ani. În urma recomandărilor transmise de Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), precum și de Grupul Științific din CNCAV, ținând cont de precizările din Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP) și de studiile disponibile până la momentul autorizării condiționate de punere pe piață, în România, vaccinarea împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca este recomandată pentru grupa de vârstă 18-55 de ani, cu posibilitatea creșterii acestui interval, în funcție de apariția noilor date științifice. De asemenea, intervalul de timp recomandat între cele două doze este de 8 săptămâni.”
Sursa https://vaccinare-covid.gov.ro/180-de-cabinete-de-vaccinare-vor-deveni-operationale-pentru-vaccinarea-cu-astrazeneca/
Vaccinarea la femeile gravide si cele care alapteaza
“Art.l Vaccinarea anti-COVID – l9 a femeilor gravide si care alapteaza trebuie luata in considerare atunci cand beneficiile potenliale depasesc orice riscuri potentiale pentru mama si fat.
Art.2 Gravidele reprezinta o populatie cu risc inalt, alaturi de pacientii cu cancer, obezitate, diabet, boli renale, cardiace, fibroza chistica, imunosupresie etc, toti dezvoltand forme severe de Covid-19; in plus, gravida poate avea oricare dintre aceste comorbiditati.
Art.3 Femeile gravide sau care alapteaza,trebuie sa fie corect informate privind urmatoarele aspecte:
. gradul de expunere al gravidei la locul de munca/la domiciliu
‘ imbolnavirea gravidei poate pune la risc membrii familiei (mai ales daca acestia au comorbiditati )
‘ riscurile mamei si fatului in momentul imbolnavirii cu Covid-19 (severitatea bolii)
. eficienta vaccinului ARNm Covid-19
‘ frecventa si intensitatea reactiilor adverse sunt aceleasi ca in populatia generala
‘ datele limitate de siguranta ale vaccinului (nu a fost testat pe gravide)
Sursa https://sogr.ro/instructiunile-cncav-privind-vaccinarea-tip-arnm-covid-l9-a-femeii-gravide-sau-care-alapteaza-nr-51-20-01-2021/
“Recomandările ACOG (21 Decembrie 2020): Nu există date că vaccinurile Covid-19 sunt contraindicate în sarcină. Gravidele trebuie să fie libere să decidă dacă se vaccinează sau nu Nu este necesară amânarea obținerii sarcinii după terminarea vaccinării cu ambele doze de vaccin. Prin mecanismul lor de acțiune, se consideră că vaccinurile nu cresc riscul de infertilitate. Dacă o femeie rămâne gravidă după prima doză, a 2-a doza trebuie administrată conform protocolului. Testul de sarcină nu este necasar înainte de administrarea vaccinului. Vaccinul antigripal și vaccinul DTPa trebuie făcute în sarcină la interval de minim 14 zile de la administrarea vaccinului Covid-19. Imunoglobulina anti-D nu interferă cu răspunsul imun al vaccinului și trebuie facută în continuare conform protocolului.”
“Recomandările ABM (14 Decembrie 2020): Femeile care alăptează nu au fost incluse în studiile clinice, dar datele sugerează că vaccinul nu trece în lapte și în orice caz nu poate acționa asupra nou-născutului. Dacă vaccinul Covid-19 este înghițit și nu injectat intramuscular, este supus digestiei și inactivat imediat. O gravidă vaccinată Covid-19 în sarcină este foarte probabil să transmită anticorpi nou-născutului prin lapte și să îi ofere astfel acestuia o anumită imunitate, imunitate ce va fi crescută ulterior prin continuarea alăptării.”
“Recomandările RCOG, JCVI (30 Decembrie 2020): Ca măsură de prevedere, nu este încă recomandată de rutină vaccinarea la gravide, din cauza lipsei de date. Cu toate acestea, este recomandat gravidelor clinic vulnerabile să discute opțiunea vaccinări cu medicul lor, deoarece comorbiditățile acestora le conferă un risc foarte crescut de a dezvolta complicații grave ale bolii Covid-19. De asemenea, gravidele care lucrează în sistemul medical sau de îngrijire socială trebuie să discute opțiunea vaccinării. Nu există nici un risc cunoscut al vaccinării Covid-19 pentru femeile care alăptează. Aceste recomandări se bazează pe situația de moment, până când datele clinice vor permite ca vaccinarea să fie recomandată de rutină tuturor gravidelor.”
Vaccinarea persoanelor cu istoric de reactii alergice
“In lipsa unui istoric de reacție alergică la oricare dintre componentele vaccinurilor COVID-19 aprobate până în prezent (Pfizer/BioNTech BNT162B2, Moderna mRNA-1273) nu există contraindicație absolută de vaccinare. Alergia la medicamente, alimente, veninuri de insecte sau alergene respiratorii (ex. acarienii din praful de casă, polenuri, epitelii animale, mucegaiuri) nu reprezintă o contraindicație de vaccinare în general, și nici pentru vaccinurile COVID-19. Persoana vaccinată trebuie să rămână sub observație cel puțin 15 minute după administrarea vaccinului, pentru anumite persoane, intervalul de observație și monitorizare a semnelor vitale se va prelungi la cel puțin 30 de minute, iar vaccinarea se va efectua într-un centru de vaccinare intraspitalicesc/ cu echipaj de terapie intensivă mobilă : pacienții cu istoric de reacții alergice severe la vaccinuri sau medicamente injectabile, pacienții cărora li s-a recomandat o trusă de urgență care conține adrenalină de autoinjectare, pacienții cu astm necontrolat, – pacienții cu afecțiuni mastocitare. Reacția anafilactică este o reacție ce poate pune viața în pericol, însă cu tratament rapid și adecvat se poate remite complet, fără sechele.”
Sursa: Recomandari privind vaccinarea impotriva SARS-CoV-2 ale Societatii Romane de Alergologie si Imunologie Clinica (SRAIC)
Vaccinarea persoanelor aflate sub tratament cronic anticoagulant
“Persoanele cu boli cardiovasculare reprezinta un grup vulnerabil, la risc în ceea ce privește infectia cu SARS-COV2, imunizarea prin vaccinare devenind un gest firesc și necesar in protejarea acestora. Pacienții aflați în tratament anticoagulant cronic cu Warfarina sau Acenocumarol-Sintrom, Trombostop sau alți derivați cumarinici, anticoagulante orale directe noi (apixaban-Eliquis, rivaroxaban-Xarelto, dabigatran-Pradaxa) pentru tulburări de ritm (fibrilația atrială, flutterul atrial cu sau fara AVC ischemic ), proteze valvulare metalice, tromboze venoase profunde sau tromboembolii pulmonare, cunosc foarte bine manevrele medicale pe care trebuie să le evite, având în vedere capacitatea redusă a sângelui de a se coagula. Printre acestea se numără și injecțiile intramusculare, fiind indicate ca alternativa injectiile subcutane, care înlătură riscul formării unei colectii intramusculare (hematom). Clasic, vaccinurile sunt administrate prin injectii intramusculare, existand si posibilitatea administrarii prin injectii subcutane pentru anumite preparate (ex: vaccinul impotriva virusului varicelo-zosterian, vaccinul meningococic etc). Cu toate acestea, in ceea ce priveste vaccinurile folosite impotriva virusului SARS-COV2, se recomanda DOAR administrarea intramusculara, la nivelul umarului, nefiind menționată administrarea subcutana. Este important de subliniat faptul ca acest aspect NU contraindica vaccinarea pacientilor aflati sub tratament anticoagulant, ci doar respectarea unor masuri suplimentare, dupa cum urmeaza:
- Pacientii aflati sub tratament anticoagulant cronic cu Sintrom/ Trombostop trebuie să își dozeze INR în preajma vaccinarii. Nu se va intrerupe tratamentul anticoagulant, întrucât întreruperea acestuia poate duce la accidente vasculare cerebrale, blocare a protezelor mecanice valvulare.
- Valoarea optima a INR in momentul vaccinarii trebuie să corespundă limitei inferioare a intervalului terapeutic, adica 2,5-3,5 pentru pacientii cu proteze metalice mitrale si 2,5-3 pentru pacientii cu proteze metalice aortice.
- La pacientii cu valori ale INR mai mari de 3, respectiv 3,5, este necesara reducerea dozei de anticoagulant, conform indicatiilor medicului curant, si repetarea INR la 7 zile.
- Se vor folosi seringi de 1 ml, cum ar fi cele de 23g sau 25 grosime ac,practic acele sa fie foarte subtiri,seringi cu ac fin.
- Este necesara mentinerea unei presiuni continue la nivelul locului de punctie, prin apasare, fără frecare, pentru minim 2 minute.
- Respectand aceste măsuri simple, incidența reactiilor adverse locale este diminuata. In eventualitatea formarii unui hematom, pacientul trebuie sa contacteze medicul curant.
- Pacienții în tratament cronic cu anticoagulante directe (Eliquis, Pradaxa, Xarelto) nu trebuie să întrerupă administrarea acestuia. Riscul reacțiilor adverse locale este același ca în cazul anticoagulantelor mai sus menționate, de asemenea indicațiile ulteriore.
- ATENȚIE! Pacienții în tratament cronic cu antiagregante orale ( Aspenter, Clopidogrel, Plavix, Trombex, Ticagrelol, Brilique, Pragugrel) nu trebuie să întrerupă medicația și nu prezintă risc de sângerare.”
Sursa http://www.scumc.ro/vaccinarea-anti-covid-19-la-persoanele-in-tratament-cronic-cu-anticoagulant-oral/
Vaccinarea persoanelor cu boli reumatice de tip inflamator sau autoimun sau cei tratati cu medicatie imunosupresoare
“Pacientii cu boli reumatice de tip inflamator sau autoimun sau cei tratati cu medicamente imunosupresoare pot fi vaccinati anti COVID-19, fara restrictii. Sunt aplicabile contraindicatiile si atentionarile generale privind vaccinarea. Conform datelor existente, eficacitatea si siguranta vaccinurilor anti COVID-19 aprobate in UE sunt similare.
Pentru a asigura eficacitatea maxima a vaccinarii, in mod ideal este recomandabil ca aceasta sa fie realizata intr-un moment cand boala reumatica este bine controlata sau inainte de inceperea tratamentului imunosupresor. Pentru pacientii aflati deja in cursul unui tratament imunosupresor, vaccinarea poate fi facuta de regula fara sa necesite modificarea schemei de tratament antireumatic. In situatii particulare, medicul reumatolog poate decide altfel, tinand cont de tipul bolii reumatice, gradul de activitate al acesteia, tratamentul imunosupresor folosit (cu atentie speciala la pacientii tratati cu Rituximab), precum si de comorbiditatile prezente.
Nu exista informatii care sa ateste ca vaccinarea impotriva COVID-19 ar putea reactiva bolile reumatice de tip inflamator sau autoimun, de asemenea nu au fost semnalate reactii adverse particulare post-vaccinare la acesti pacienti.
Pacientii cu boli reumatice de tip inflamator sau autoimun sau cei tratati cu medicamente imunosupresoare care au avut COVID-19 pot fi vaccinati, de regula nu mai devreme de 28 zile de la infectie. Pacienti cu functie deficitara a sistemului imun au fost inclusi in studiile clinice de aprobare a vaccinurilor anti COVID-19, dar pentru moment nu au fost comunicate date specifice de siguranta pentru acest grup. Desi este posibil ca in aceasta situatie eficacitatea vaccinarii sa fie diminuata, vaccinarea acestor pacienti este recomandabila, pentru reducerea riscului de imbolnavire cu COVID-19.”
Sursa Recomandari privind vaccinarea impotriva COVID-19 la pacientii cu boli reumatice de tip inflamator/ autoimun/terapii imunosupresoare – Societatea Romana de Reumatologie https://srreumatologie.ro/recomandari-privind-vaccinarea/
Vaccinarea pacientilor oncologici
“Pacienții cu cancer prezintă un risc crescut de a dezvolta forme severe de COVID-19 (in special pacientii cu boli maligne hematologice in curs de chimioterapie, cei cu tumori solide active avansate sau cei cu antecedente de tumori solide cu <5 ani în urmă). Prin urmare, pacientii oncologici trebuie vaccinați cu prioritate împotriva SARS-CoV-Vaccinurile inregistrate la acest moment (Pfizer/BioNtech si Moderna) sunt vaccinuri care nu contin coronavirus, deci pot fi efectuate in siguranta la pacientii oncologici.
Decizia de vaccinare pentru pacientii aflați în cursul tratamentelor oncologice va fi luata de către fiecare dintre acestia individual, după evaluarea raportului între riscurile posibile și beneficiile estimate în cadrul unei discuții cu medicul curant. Momentul ideal al vaccinării ar fi înainte de începerea tratamentelor sistemice antineoplazice, însă, în cazurile în care acestea au fost deja inițiate, este rezonabilă vaccinarea și în cursul terapiilor oncologice.
Eficacitatea și durata imunizării împotriva virusului SARS-CoV-2 la pacienții cu cancer este încă necunoscută și sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua acești parametri pe termen lung, ideal în cadrul unor registre dedicate sau a unor trialuri clinice. Este necesară monitorizarea pacienților oncologici după imunizare în vederea urmăririi potențialelor efecte adverse și a rezultatelor clinice. Măsurile de distanțare socială, purtarea măștilor de protecție și măsurile de igienă vor fi în continuare necesare, inclusiv pentru pacienții cu cancer și trebuie să fie complementare strategiei de vaccinare.
Există suficiente dovezi care să susțină vaccinarea antiinfecțioasă în general (excluzând vaccinurile vii atenuate și vaccinurile cu vector viral replicativ) chiar și la pacienții cu cancer supuși terapiilor imunosupresoare. Imunitatea post –vaccin poate fi influentata de o serie de factori precum tipul de cancer, terapia oncologica si administrarea, disfunctia imuna preexistenta, etc. Sunt necesare date suplimentare privind interacțiunea acestor factori cu imunitatea indusă de vaccin la pacienții cu cancer.”
Sursa: Vaccinarea pacientilor oncologici impotriva COVID-19 Societatea Nationala de Oncologie Medicala din Romania https://snomr.ro/vaccinarea-pacientilor-oncologici-impotriva-covid-19/
“Imunosupresia poate fi cauzată de o boala sau de tratament si in aceasta categorie de pacienti sunt inclusi pacienții
imunosupresati postchimioterapie, pacienții care efectuează radioterapie, pacienții care efectuează transplant de celule stem hematopoietice, pacientii cu mielom multiplu sau boli genetice care afectează sistemul imun, boli ale complementului (SCID), pacienții care primesc tratament imunosupresor sau tratament imunomodulator biologic. Este considerat imunosupresat orice pacient cu istoric de patologie hematologică maligna precum leucemie, limfom, mielom.Riscurile și beneficiile pentru pacienții imunocompromiși care primesc un vaccin SARS-CoV-2 trebuie cântărite de la caz la caz, luând în considerare incidența infecției în omunitate. Majoritatea experților recomandă vaccinarea atât timp cât vaccinul este sigur pentru utilizare, chiar dacă rata de protecție așteptată este mai mică decât populația generală. Important, vaccinarea nu schimbă comportamentele de precauție necesare, cum ar fi purtarea mastii, distanțarea socială și igiena frecventă a mâinilor. Vaccinarea antigripală trebuie administrată, de asemenea, pacienților imunocompromiși pentru a reduce povara infecției gripale și a posibilei co-infecții cu SRAS-CoV-2. În cele din urmă, toți lucrătorii din domeniul sănătății și persoanele de contact din gospodărie ar trebui să
primească un vaccin SARS-CoV-2 atunci când este disponibil pentru a ajuta la protejarea pacienților imunocompromiși, similar cu recomandările pentru gripă.
Pacienții care primesc chimioterapie sau imunosupresie vor primi vaccinul sub recomandarea medicului curant care va decide dacă acesta i se poate administra în siguranța și care este momentul oportun vaccinării. Toate persoanele vaccinate trebuie supravegheate cel puțin 15 minute dupa vaccinare; pentru eventualele reactii adverse
tardive, eventual cele locale, pacientul trebuie sa ia legatura cu medicul curant.
Daca pacientii imunocompromiși au fost infectati anterior cu SARS-CoV-2 sau nu, acest lucru nu trebuie să afecteze
decizia de vaccinare. Deși se anticipează o oarecare imunitate in urma infecției cu SARS-CoV-2, această imunitate poate fi insuficientă sau poate scădea, în special la persoanele imunocompromise.”
Sursa Vaccinarea în cazul pacienților cu patologii hematologice Punct de vedere al Comisiei de hematologie a Ministerului Sănătății http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2021/01/Brosura-medici-vaccinarea-covid-MS-1.pdf
Vaccinarea persoanelor care au fost diagnosticate cu COVID-19 inaintea vaccinarii
În studiile clinice nu a fost criteriu de excludere pentru vaccinare un anumit interval de timp după COVID-19, “ci chiar a fost încurajatã înrolarea persoanelor recent trecute prin boală pentru a putea observa eventualele efecte adverse. Nu s-a observat o frecvență mai mare a reacțiilor adverse în rândul acestora comparativ cu restul voluntarilor. Prin urmare orice persoană care dorește să se vaccineze o poate face, indiferent cât timp s-a scurs de la diagnosticarea infecției cu COVID-19, atâta timp cât este asimptomatică la momentul vaccinării. Se recomandă precauție pentru persoanele care au necesitat tratament cu plasmă convalescentă sau anticorpi monoclonali. Aceste persoane pot fi vaccinate însă la 90 de zile după tratament, pentru a minimiza riscul neutralizării proteinei Spike și a da șansa celulelor B să producă proprii anticorpi. Numărul de doze de vaccin disponibil este limitat și conform criteriilor imunolgice și epidemiologice, persoana poate opta pentru amânarea vaccinării în condiții de siguranță până la 90 de zile după infecția cu COVID-19 pentru a permite altor persoane fără imunitate să se vaccineze prioritar, dar această recomandare nu este de natură restrictivă.”
Sursa: https://vaccinare-covid.gov.ro/doza-de-claritate/
Vaccinarea în situații speciale, cu vaccin de tip ARNm
“Vaccinarea persoanelor care au fost infectate cu SARS-CoV-2 nu este contraindicată, iar vaccinarea acestora se poate realiza după vindecare. Totodată, în cazul în care o persoană dezvoltă infecție cu SARS-CoV-2 după administrarea primei doze de vaccin împotriva COVID-19, aceasta va putea fi vaccinată după vindecare, prin continuarea schemei de vaccinare, fără reluarea primei doze.
Pentru situațiile în care o persoană căreia i s-a administrat prima doză de vaccin Pfizer împotriva
COVID-19 are contraindicații temporare pentru cea de-a doua doză, administrarea rapelului va putea
fi amânată până la un interval optim de maximum 42 de zile. În situații excepționale, rapelul poate
fi administrat și după această perioadă. În cazul vaccinului Moderna, intervalul optim de amânare a
dozei de rapel este până la 35 de zile, însă, în situații excepționale, rapelul poate fi administrat și
după această perioadă.
De asemenea, dacă o persoană prezintă reacție anafilactică după administrarea primei doze de vaccin
tip ARNm nu va mai primi a doua doză, fiind recomandată reluarea vaccinării cu un alt vaccin
fabricat după o tehnologie diferită.
În cazul decalajelor privind administrarea dozei a doua de vaccin împotriva COVID-19, persoana
programată va putea modifica data efectuării dozei de rapel direct în platforma electronică sau prin
modalitățile deja cunoscute pentru programarea inițială.
Pentru situațiile în care cea de-a doua doză de vaccin se administrează accidental, la mai puțin de 21
de zile de la efectuarea primei doze, nu mai este necesară efectuarea unei alte doze de rapel.”
Sursa Vaccinarea în situații speciale, cu vaccin de tip ARNm. Precizare de Presa 5.02.2021 Comunicate oficiale | Vaccinare Covid (gov.ro)
Strategia de vaccinare in Romania
“Vaccinarea este singura măsură eficientă cu care putem limita consecințele negative ale pandemiei COVID-19. În acest moment numărul de doze este limitat în toată lumea întrucât nevoia depășește capacitatea de producție și aprovizionare, motiv pentru care se impune etapizarea strategiei de vaccinare pentru a folosi cât mai eficient dozele disponibile.” (Sursa: https://vaccinare-covid.gov.ro/)
“Recomandările privind grupurile prioritare au fost elaborate în concordanță cu documente emise de OMS și ECDC în urma consultărilor de țară realizate cu 19 țări din Europa și a analizei situației existente în România. Aceste recomandări sunt în dinamică și pot fi actualizate în funcție de evoluția pandemiei COVID-19 și de eficiența tipurilor de vaccinuri aprobate și disponibile pentru diferite categorii populaționale. Personalul din domeniul sănătății, personalul din centre rezidențiale și medico-sociale, populația cu risc ridicat de evoluție severă în cazul infecției cu SARS-CoV-2, personalul din alte domenii-cheie, esențiale bunei funcționări a societății sunt grupuri prioritare care ar trebui vaccinate în prima etapă, urmând ca, odată epuizată această etapă, vaccinarea să fie disponibilă pentru toată populația, în vederea asigurării protecției față de formele severe și realizării imunității colective, estimată în prezent la circa 70% din totalul populației.” (Sursa Strategia de vaccinare impotriva COVID-19 in Romania https://vaccinare-covid.gov.ro/wp-content/uploads/2020/12/Strategia-vaccinare-02-12-2020-CL-FINAL-cu-COVID-19-tabel-2_CUPRINS-UPDATE-1.pdf)
In Romania s-au administrat vaccinuri BioNTech/ Pfizer din 27 decembrie 2020, vaccinuri Moderna din 4 februarie 2021. “De la data de 15 februarie a.c., în România, va începe imunizarea populației cu vaccinul AstraZeneca.” “Înscrierea pentru vaccinare se va putea realiza începând de miercuri, 10 februarie a.c., și se adresează persoanelor care, potrivit Strategiei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, fac parte din Etapa a II-a, respectiv cele cu boli cronice și lucrătorii care desfășoară activități în domenii esențiale. Modalitățile de programare la vaccinare sunt cele deja cunoscute, atât prin intermediul platformei electronice, medicul de familie/ curant, cât și prin call center, la numărul unic 021. 414.44.25 sau la numerele de suport destinate fiecărui județ în parte, disponibile pe platforma de informare: vaccinare-covid.gov.ro.”
Sursa https://vaccinare-covid.gov.ro/180-de-cabinete-de-vaccinare-vor-deveni-operationale-pentru-vaccinarea-cu-astrazeneca/
Reacții adverse posibile dupa vaccinarea impotriva COVID-19
Ca toate medicamentele, vaccinurile impotriva COVID-19, pot provoca reacții adverse, însă cele mai multe dintre acestea nu sunt grave. Reacțiile alergice sunt posibile în cazul administrării oricărei substanțe, inclusiv vaccin, dar acestea sunt rare. Frecvenţa apariţiei lor este specificată în prospectul fiecărui produs şi derivă din datele obţinute în urma studiilor clinice.
Prospectul vaccinului împotriva COVID-19 dezvoltat de Moderna https://vaccinare-covid.gov.ro/wp-content/uploads/2021/01/FPI-0016-EU-COVID-19-Vaccine-Package-Leaflet-Romanian.pdf
Prospectul vaccinului împotriva COVID-19 dezvoltat de BioNTech/ Pfizer (denumit Comirnaty) https://vaccinare-covid.gov.ro/wp-content/uploads/2020/12/Prospectul_Comirnaty.pdf
Prospectul vaccinului impotriva COVID-19 dezvoltat de Astra Zeneca
https://www.anm.ro/_/FARMACOVIGILENTA/Prospect%20(informatie%20adresata%20pacientilor)%20COVID%2019%20Vaccine%20AstraZeneca.pdf
La scurt timp după autorizarea în Marea Britanie, au fost raportate câteva reacții adverse de tip anafilactic ce au crescut îngrijorarea, mai ales în rândul persoanelor cu afecțiuni alergice, privindul riscul de a dezvolta astfel de reacții. Pe măsură ce numărul de doze de vaccin administrate a crescut s-a confirmat faptul că rata de reacții anafilactice post-vaccinale este foarte mică; în cazul vaccinului Pfizer/BioNTech BNT162B2 COVID-19 aceasta este 11,1 reacții la 1 milion de doze administrate. În acest moment, agențiile de reglementare din Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie (care au revizuit recomandările inițiale), precum și EAACI (Academia Europeană de Alergologie și Imunologie Clinică) și WHO (Organizația Mondială a Sănătății) sunt de acord că vaccinarea COVID-19 este contraindicată numai în cazul hipersensibilității la oricare dintre componentele vaccinului său în cazul reacției alergice severe la o doză anterioară de vaccin.
Raportarea reacțiilor adverse
Dacă o persoana manifesta orice reacții adverse, se va adresa medicului, farmacistului sau asistentei medicale sau direct prin intermediul sistemului național de raportare. Raportand reacțiile adverse se contribuie la furnizarea de informații suplimentare privind siguranța acestui medicament.
“Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) pune la dispoziția pacienților si a profesioniștilor din domeniul sănătății fișe de raportare a reacțiilor adverse suspectate post-imunizare la vaccinurile împotriva COVID-19. Fișa de raportare poate fi accesată pe site-ul anm.ro, în secțiunea – VACCINARE COVID-19 (https://www.anm.ro/medicamente-de-uz-uman/farmacovigilenta/raportarea-reactiilor-adverse-incontext-covid-19/)”
https://vaccinare-covid.gov.ro/ Guvernul Romaniei Comitetul National de Coordonare a Activitatilor privind vaccinarea impotriva COVID-19 – Comunicat de presă București, 28 decembrie 2020
Transmiterea virusului SARS-CoV-2 dupa vaccinare
“Date despre măsura în care o persoană vaccinată mai poate transmite virusul urmează a fi generate, colectate și analizate în perioada următoare. Experiența cu alte vaccinuri arată că în general o persoană vaccinată transmite într-o mai mică măsură agentul patogen, dar această ipoteză trebuie validată și pentru SARS-CoV-2. Administrarea unui vaccin împotriva COVID-19 reprezintă unul dintre instrumentele critice pentru limitarea efectelor pandemiei, alături de celelalte instrumente: respectarea restricțiilor și a măsurilor igienico-sanitare (purtarea măștii, spălatul pe mâini și distanțarea fizică).” https://vaccinare-covid.gov.ro/resurse/intrebari-si-raspunsuri/