Manda Andreea

Bebelusul este capabil sa isi regleze singur aportul de lapte si va va anunta cu sigurata cand ii este foame si cand s-a saturat. Daca ii este foame se va trezi sau va fi nelinistit, se va misca dintr-o parte in cealalata, buzele vor imita suptul, va incepe sa caute mamelonul. Cand se  satura va adormi sau va da drumul la san. Deci alaptarea se face la cerere atunci si atat timp cat bebelusul vrea sa suga. Nu se vor limita frecventa sau durata meselor.

Sursa: Ghidul pentru alaptare al doctorului Jack Newman 2014

Colicile apar la 5-25% din bebelusi si sunt definite ca episoade de iritabilitate sau plans ce incep si se termina fara un motiv evident, cu durata mai mare de 3 ore, mai mult de 3 zile pe saptamana pentru minim 1 saptamana  la un copil cu varsta intre 0 si 4 luni si greutate normala. La originea colicilor stau imaturitatea tractului gastrointestinal, diferentele de colonizare  cu microbi  la nivelul intestinului, tipul de alimentatie,  adaptarea dificila a bebelusului, factori de mediu – anxietatea familiei, hiperprotectia,  fumatul in sarcina, suprastimularea si intr-o proportie mica (doar 5%) refluxul gastro-esofagian, alergia la proteinele laptelui de vaca sau alte alergii, intoleranta la lactoza (rar congenitala), traumatisme (fracturi), malformatii intestinale, boli neurologice.

Surse: Rome Diagnostic Criteria for Functional Gastrointestinal Disorders ;  Controverse in colicile sugarului – Prof Univ Dr Doina Plesca- Conferinta Pediatru.ro 2015

Dupa varsta de 6 luni laptele de mama nu mai poate acoperi singur necesarul pentru crestere in special in ceea ce priveste cantitatea de energie, proteine, fier, zinc, vitamina A si D. Tinand cont de aceste nevoi nutritionale mari si de posibilitatile organismului bebelusului – abilitati motorii legate de alimentatie, particularitatile tubului digestiv si aparatului renal, Societatea Europeana de Gastroenterologie si Nutritie Pediatrica recomanda introducerea alimentelor complementare nu mai devreme de 17 saptamani si nu mai tarziu de 26 de saptamani. Laptele de mama este alimentul ideal pentru bebelus in primele 6 luni si alaptarea va fi continuata si dupa introducerea alimentelor solide. Recomandarile sunt aceleasi si in cazul unui bebelus ce nu poate fi alaptat si este hranit cu formula.

Sursa: Compementary Feeding:  A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nurition – JPGN 2008 vol 46

Un bebelus alaptat exclusiv se va hrani si hidrata din laptele pe care il suge. Pana la momentul introducerii alimentelor solide  nu este nevoie de aport suplimentar de apa. In cazul imbolnavirii bebelusului cu risc de deshidratare se accepta suplimentarea laptelui de mama cu saruri de rehidratare.  Laptele de mama este alimentul ideal pentru bebelus in primele 6 luni. Recomandarile sunt aceleasi si in cazul unui bebelus ce nu poate fi alaptat si este hranit cu formula.

O reactie alergica la un aliment poate afecta pielea, tractul gastrointestinal, tractul respirator si in cazurile grave sistemul cardiovascular pana la soc anafilactic. Simptomele apar de la minute pana la ore de la ingestia alimentului ce declanseaza alergia. In cazurile usoare sau moderate vor aparea pete rosii, mancarime sau eczema la nivelul pielii, varsaturi, diaree sau dureri abdominale, scaune cu sange sau refuzul alimentelor, secretii si mancarimi nazale, stranut frecvent, raguseala, tuse uscata. In formele severe se pot asocia edemul (umflarea) buzelor, limbii sau fetei, dificultate la  inghitire, dificultate la respiratie sau respiratie suieratoare, cianoza (coloratie albastruie a buzelor si pielii), apasare toracica, confuzie, lesin, piederea starii de constienta.

Sursa: foodalergy.org.

Cariile dentare reprezinta o afectiune foarte frecventa la copii. Puteti preveni aparitia lor prin mai multe metode

• evitati transmiterea microbilor ce pot produce carii prin tratarea propriilor dumneavoastra carii si evitand contaminarea cu saliva dumneavoastra a ustensilelor de bucatarie folosite pentru alimentatia copilului
• renuntati la mesele date cu biberonul sau la folosirea suzetei; evitati excesul de alimente bogate in zaharuri concentrate
• periati dintisorii copilului inca de la eruptia primului dinte, cu periute cu filamente moi, corespunzatoare varstei; invatati copilul sa clateasca gurita si sa nu inghita pasta de dinti

Fluorul exista in apa de baut in unele comunitati. Aportul suplimentar in regiunile cu apa cu continut scazut poate fi asigurat prin  imbogatirea apei potabile cu fluor, prin aplicarea de fluor pe dintisori, sigilarea santuletelor dentare (in cabinetul medicului stomatolog) sau prin periajul cu paste de dinti ce contin fluor. Daca aportul de flour este exagerat de mare apare riscul de fluoroza – afectiune a smaltului dentar cu aparitia de pete albe (sau chiar galben-maronii in formele severe). Suplimentarea cu fluor sub forma de pastilute sau picaturi nu se recomanda de rutina – se va face numai la recomandarea medicului stomatolog.

Atitudinea corecta privind sanatatea dintisorilor copilului dumneavoastra este sa mergeti la un medic pedodont care va aprecia  riscul de aparitie a cariilor si va va ajuta sa alegeti modalitatea cea mai potrivita de preventie. Prima vizita ar trebui sa fie la maxim 6 luni de la eruptia primului dintisor, cu vizite la fiecare 3-6 luni ulterior.

Vaccinarea este o modalitate de a ne apăra împotriva unor boli infecto-contagioase care pot produce complicaţii grave sau chiar decesul copiilor.

În lume mor anual 13 milioane de oameni din cauza bolilor infecţioase, jumătate din aceştia fiind copii sub 5 ani. Cele mai multe din aceste îmbolnăviri sau decese pot fi prevenite prin vaccinare.

Nici una din bolile pentru care exista vaccin nu a fost eradicată complet dar după introducerea imunizarilor obligatorii se întâlnesc cazuri foarte rare. Când vine în contact cu o persoană bolnavă copilul vaccinat nu va contacta boala şi nu o va transmite persoanelor nevaccinate astfel că vaccinarea asigura atât protecţia copilului căt şi a familiei dumneavoastra. Programul naţional de vaccinări din Romania include vaccinuri ce asigură protecţie  împotriva mai multor boli infectioase cu potenţial sever, produse de virusuri sau bacterii – tuberculoza,  hepatita B, difterie, tetanos, tuse convulsiva, poliomielita, infectia cu Haemophilus influenzae, rujeola, rubeola, oreion.

Datoria noastra ca medici si a dumneavoastra ca parinti este sa asiguram copiilor conditii pentru a se bucura de cea mai buna stare de sanatate posibila  pentru a se dezvolta la potential maxim. Deci, da, sustin vaccinarea.

.

50% din copiii din SUA cu varsta 1-5 ani au nivel scazut sau insuficient de vitamina D. În Romania prevalenta rahitismului este inca ridicată (1,62% in 2011). Deficitul de vitamina D nu determina doar manifestari osoase dar si extraosoase. Foarte bine documentate sunt riscul pentru cancer (san, ovar, prostata, colon), boli infectioase si autoimune (DZ tip I, scleroza multipla, astm), HTA.

Sursele de vitamina D sunt expunerea la soare ( inainte de ora 10 si dupa ora 16 sau cura heliomarina) si  alimentele : ulei de peste, ciuperci, cereael sau lapte imbogatite cu vitamina D

Conform Protocolului pentru profilaxia rahitismului carential  la copil (IOMC ”Prof Alfred Rusescuˮ – 2010) se recomanda 400-800 U zilnic de la varsta de 7 zile pana la varsta de 18 luni apoi in sezonul rece pana la 12-14 ani.

Surse: Prevalence and associations of 25OHvitD defciency in US Chldren Pediatrics 2009,  Raport  National de Sanatate a Copiilor  din Romania 2011 – INSP.

Din pacate sugarii cu tulburari de auz (hipoacuzici) arata si se comporta la fel ca cei cu auz normal. De aceea, in lipsa unei detectari active a hipoacuziei, aceasta va fi depistata abia la 12-24 de luni, cand parintii sau medicul observa lipsa de dezvoltare a limbajului la copil.

Cercetarile in acest domeniu demonstreaza clar ca nivelul de dezvoltare a limbajului este semnificativ mai bun in cazul copiilor diagnosticati ca hipoacuzici pana la varsta de 6 luni si care sunt tratati imediat dupa diagnosticare  fata de copiii la care diagnosticul de hipoacuzie se stabileste dupa varsta de 6 luni.

Testarea auzului pentru hipoacuzie se poate face nou-nascutilor la Institutul de Fono-Audiologie si Chirurgie Functionala O.R.L. “Profesor Doctor O. Hociota” din Bucuresti (http://www.ifacforl.ro) sau in una din maternitatile incluse in programul de screening al auzului. Testul (Otoemisiuni acustice) se efectueaza prin plasarea in urechea nou-nascutului a unei sonde mici care contine un microfon si un difuzor. In timp ce copilul se odihneste, prin sonda se genereaza sunete. In momentul in care urechea proceseaza sunetul, un impuls electric este trimis catre creier dar se inregistreaza si un al doilea raspuns care se intoarce in canalul auditiv al copilului. Daca pe rezultatul testului cititi PASS la ambele urechi inseamna ca bebelusul dumneavoastra aude foarte bine.

Sursa: Articolul “Detectia precoce a hipoacuziei la nou-nascut si interventia imediata”, Autori : Dr. Alexandru Pascu si Dr. Madalina Georgescu, Institutul de Fono-Audiologie si Chirurgie Functionala ORL „Prof. Dr. D. Hociota” Bucuresti.