07 245 662 87
andreeamanda@yahoo.com

Ghid alimentatie 0-3 ani

Se recomanda initierea diversificarii alimentatiei nu mai devreme de 17 saptamani si nu mai tarziu de 26 saptamani de viața, ideal în asociere cu alaptarea. Momentul potrivit este acela în care sugarul pare pregătit: e interesat de mâncare, încearcă sa ia din mâncarea părinților, își pierde reflexul de a împinge mâncarea cu limba, este capabil sa își țină capul și sa stea în sezut cu sprijin.

Diversificarea precoce (sub 4 luni/17 săptămâni) prezintă atât riscuri imediate cât şi tardive. Printre acestea se numără: dispepsiile, diareea cronică, sindromul de colon iritabil, anorexia (un refuz sistematic al sugarului de a primi orice alimente noi), alergii, boala celiaca (prin introducerea glutenului), supraalimentaţia (datorită creşterii cantităţilor de alimente la o masă) cu risc crescut de obezitate, diabet zaharat și boli cardio-vasculare.

Diversificarea tardiva (după vârsta de 6 luni/26 săptămâni) –  laptele de mama, singur, nu mai poate face fata nevoilor crescute ale bebelusului ducand la o dezvoltare fizica și psihica deficitara – diferența de energie, macro și micronutrienti trebuind asigurata prin suplimentarea cu alimente solide.  Este dovedit ca diversificarea tardiva predispune la boala celiaca (introducere gluten după 7 luni) și DZ. Se recomanda însă continuarea alaptarii pana la 2 ani în paralel cu alimentatia complementara.

Diversificarea alimentaţiei se realizează în anumite condiţii: sugarul nu trebuie să aibă semne de boală acută, tranzitul intestinal al sugarului trebuie să fie echilibrat, sugarul să fie calm, liniştit. Pentru ca sugarul să înveţe să mestece şi să ia cu plăcere noul aliment, acesta se va da numai cu linguriţa (înainte ca sugarul să ia sân), de aceea sugarul trebuie să poată sta în şezut sprijinit, să-şi ţină singur capul, să deschidă gura ca manifestare a dorinţei de a primi alimentul oferit, sau să întoarcă capul într-o parte ca semn de saţietate sau de refuz.

În introducerea noilor alimente se vor avea în vedere următoarele principii:

  • Alegerea primului aliment solid se individualizează în funcţie de particularităţile de dezvoltare a sugarului. Se începe cu o cantitate mică de nou aliment, crescându-se progresiv în zilele următoare, până la o masă completă, în funcţie de toleranţa sugarului. La apariţia tulburărilor digestive (varsaturi, diaree) se întrerupe alimentaţia cu preparatul în cauză şi se reia după câteva zile de la normalizarea tranzitului intestinal. Dacă apar urticarie, edeme (umflaturi) familia se va prezenta la medic.
  • Se recomandă introducerea unei aliment nou la interval de 3-5 zile. Combinaţii de mai multe alimente se pot face numai după ce s-a testat toleranţa fiecăruia în parte; se evită introducerea a două alimente noi în acelaşi timp, se vor introduce unul după altul, relativ rapid, când diversificarea începe la 5-6 luni, lent progresiv când diversificarea începe la 4 – 4 1/2 luni; se amână introducerea unui aliment nou dacă sugarul este bolnav.
  • Nu se forţează sugarul: dacă refuză un aliment se va renunţa la administrarea lui, reluându-se mai târziu (uneori e nevoie de pana la 20 de administrari ale aceluiasi aliment). Alimentul nou trebuie propus şi nu impus. Nu se recomandă forţarea copilului să consume întreaga raţie oferită, acest lucru predispunând la anorexia de opoziţie. Se evita mesele la televizor, în timpul jocului.

Succesiunea introducerii alimentelor nu este foarte importanta, va fi individualizata în funcție de particularitatile bebelusului. Nu exista dovezi ca evitarea sau introducerea tardiva a alimentelor potential alergene (lapte de vaca/lapte animal, peste, ou, gluten) reduce riscul de alergii indiferent daca copilul are risc sau nu.

Pentru ca exista dovezi clare ca la aceasta vârsta laptele nu mai acoperă necesarul de proteine, fier, zinc, care sunt extrem de important pentru dezvoltarea fizica, cognitiv-comportamentala si imunitara e nevoie să se introduca alimente bogate în acești micronutrienti și anume carne, cereale, legume verzi. Dieta  unui sugar intre 6 si 12 luni va trebui sa contina treptat alimente din toate cele 5 grupe alimentare: cereale, fructe, legume, lactate, carne/ou la care se adauga sursele de acizi grasi omega  – in principal ulei vegetal.

Primul pas se recomanda a fi introducerea legumelor sub formă de supă sau piure, în cazul sugarului cu greutate normală sau mai grăsuţ. Supa de zarzavat se poate prepara din morcov, cartof, roşie, albitură (pătrunjel, păstârnac), ceapă, dovlecel, ardei gras, fasole verde, salată verde, spanac; ţelina, napul, conopida, broccoli, mazărea varza, fasolea uscată, sfecla pot produce flatulenta și discomfort digestiv până la 1-2 ani. Legumele se vor fierbe în apă suficientă (500 ml-1 l) timp de 1 h după ce dau în clocot (se completează apa evaporată cu apă fiartă) sau 15-20 minute după primul jet de vapori la oala sub presiune sau conform instructiunilor la steamer. În varianta fierberii clasice pentru fiecare 70-80 ml supă strecurată se adaugă 2-3 linguriţe de morcovi pasaţi. Ulterior se poate adăuga ulei vegetal în supă/piure de legume, iniţial 1/2 linguriţă pentru ca la 1 an – posibil 1-2 linguriţe.

Dacă sugarul este mai slăbuţ se poate începe diversificarea cu cereale pentru sugari: se incepe predominant cu cereale fără gluten (orez, porumb, tapioca) dar se vor introduce treptat si cantitati mici de cereale cu gluten intre 4 si 7 luni, ideal cat timp sugarul primeste inca lapte de mama; se evita introducerea dupa 7 luni a glutenului; initial cerealele vor fi sub forma instant amestecate cu apa/lapte de mama/lapte formula apoi bebebelusul poate primi si biscuiţi, gris, pâine, fidea, mămăligă.

Al doilea pas la un sugar cu greutate normala va consta în introducerea de carne, preferându-se carnea de pasăre, de vită,  evitându-se, în general, carnea de animal tânăr datorita conţinutului mare de gelatină (proteină de calitate inferioară) şi datorită potenţialului ei alergizant. Peştele alb (cod, pastrav, ton, şalău) sau somon foarte proaspăt sunt surse importante de acizi grasi omega necesari pentru dezvoltarea creierului – se va oferi de 1-2 ori/saptamana. Iniţial, carnea se dă fiartă şi mixată, amestecată cu supa/piureul de legume → la 15 luni bucăţele. La 8-9 luni – posibil perişoare, dovlecei umpluţi din carne proaspătă de pasăre sau vită tocată în casă.  Mezelurile sunt contraindicate. Se vor evita organele (ficat, inima).

Gălbenuşul de ou se va introduce ca sursa de proteine alternativ cu carnea. Se fierbe 5-10 minute. Se recomanda 2/saptamana

La sugarul cu greutate mica se va continua, după cereale, cu legume și carne

Se introduc ulterior piureuri de fructe. La copiii cu istoric familial sau personal de alergie (astm, urticarie, rinită, conjunctivită) se vor introduce cu prudenta citricele, fructele alergizante de tip zmeură, fragi, căpşuni, kiwi. Se pot combina fructe cu cereale sau cu brânză de vaci.

Se evita sucul de fructe – nu are beneficii comparativ cu fructul intreg, poate provoca diaree, flatulenta, distensie abdominala, carii dentare, exces ponderal si obezitate. Hidratarea se va face cu apa oferita dupa mesele solide.

.

Laptele de vaca nu se administreaza ca sursa pincipala de lapte pana la varsta de 1 an. Se pot administra cantitati mici de lapte de vaca sub forma de ingrediente: de ex iaurt, brânza de vaci – de preferat făcute în casă. Iaurtul se poate prepara astfel: laptele este fiert şi răcit la 20-24 grade; se adaugă maia din iaurt preparat anterior (o linguriţă maia la 200 g lapte) şi se amestecă bine; se ţine la temperatura camerei timp de 5-8 ore sau se pune în apropierea unei surse de căldură, caz în care iaurtul se prinde mai repede (fermentaţia este mai rapidă); după ce s-a prins, iaurtul se pune la rece şi se administrează copilului în cel mult 24 de ore; se pot adauga fructe prospete sau cereale. Iaurtul trebuie să aibă gust acrişor; nu se dă copilului dacă este prea fermentat (foarte acru).

Brânza se poate prepara în două moduri:

  • laptele de vacă fiert se însămânţează cu maia, adică iaurt preparat cu o zi înainte (1 linguriţă la 200 g lapte); se pune la prins la temperatura camerei; după 24 de ore se ia smântâna şi se pune laptele la foc moale, amestecând mereu până când se formează coaguli mari de brânză; se lasă să se răcească apoi se pune într-un săculeţ de tifon pentru a se scurge zerul.
  • 250 ml lapte de vacă fiert – când începe să dea în clocot se adaugă 2-3 comprimate de calciu lactic; prin amestecare laptele se încheagă; se lasă să se răcească apoi se pune într-un săculeţ de tifon pentru a se scurge zerul.

Brânza astfel obţinută se trece printr-o sită deasă pentru a se obţine grunji fini. Se poate combina cu fructe, cereale. La 8-9 luni – posibil mămăligă cu brânză de vaci şi iaurt.

Peste 8-9 luni se introduce o gamă mai largă de alimente: budinci, diverse amestecuri de cereale, fortifiate industrial, papanaşi din BV, ciulama, ciorbiţă cu perişoare cu borş sau lămâie, supă cu fidea.

Alte reguli de care se va ţine cont în diversificarea alimentaţiei :

– la sugarul încă alăptat se poate completa masa de solide cu lapte matern. Pe măsura creşterii cantităţii de aliment nou se va scădea cantitatea de lapte matern la supt; numărul supturilor va fi redus treptat, prin înlocuirea laptelui mamei cu noile alimente (la 1 an maxim 500 ml de lapte în 2 mese);

– hidratarea suplimentară între mese se face cu lichide neîndulcite (ceai fără zahăr, apă fiartă şi răcită), inutile în cazul sugarului alimentat la sân. Apa fiartă şi răcită este necesară după mesele bogate în proteine şi/sau electroliţi. Se evita sucul de fructe – maxim 120-150ml/zi – acesta se administrează tot cu linguriţa sau cu cana, folosirea biberonului face să se reţină hidrocarbonatele în gură favorizând astfel apariţia cariilor dentare.

– nu trebuie stimulată obişnuinţa pentru gustul dulce; nu se adaugă zahăr pentru corectarea gustului legumelor şi fructelor, nu este indicată nici introducerea dulciurilor concentrate (gem, prăjituri de casă numai după vârsta de 8-10 luni); mierea de albine este contraindicata sub 1 an din cauza riscului de contaminare cu Clostridium botulinum;

–  nu se va adăuga sare şi nici conservanţi în mâncarea sugarului;

– noul aliment nu trebuie să provoace dificultăţi de deglutiţie, alimentele vor fi pasate, apoi vor fi mărunţite pentru stimularea masticaţiei (alimente granulate, biscuiţi/pâine în mână introduse în jurul vârstei de 8-9 luni);

– nu este necesară suplimentarea medicamentoasă de vitamine (cu excepţia vitaminei D);

– se evită consumul de lichide, biscuiţi, pufuleţi între mese;

-din cauza riscului de aspiratie si sufocare se evita sub vârsta de 3 ani floricele de porumb/porumb fiert, vegetale dure (mazare, morcov, telina), fructe boabe/cu samburi (struguri, cirese)sau dure (stafide), citrice (portocale, grapefruit), bucati de branza, bucati mari de carne, peste cu oase, seminte, alune, nuci, bomboane.

-comportamentul copilului în perioada alimentaţiei diversificate trebuie judecat în funcţie de evoluţia sa psiho-motorie; de ex un sugar care a reuşit să stea în picioare poate refuza poziţia semi-şezândă la unele mese;

– generalizarea unui aliment (care este primit cu plăcere) la toate mesele este o greşeală care perturbă echilibrul nutriţional al sugarului;

– regulile de igienă vor fi respectate atât în ceea ce priveşte prepararea alimentelor cât şi pentru ustensilele folosite;

Introducerea noilor alimente va respecta preferinţele şi personalitatea sugarului precum şi obiceiurile alimentare, în măsura în care nu contravin principiilor şi regulilor enunţate. Nu trebuie să atribuim sugarului preferinţele şi prejudecăţile noastre alimentare. Se evita experientele negative legate de masa (anxietatea familiei, pedepsele, neglijarea semnelor de refuz) sau utilizarea alimentelor ca recompense. Modelul parental de alimentatie sanatoasa este foarte important – sugarul va manca la masa cu familia, ˮce mananca parintii si nu ce spun parintiiˮ.

Conduita noastră trebuie să ţină seama de particularităţile psiho-afective ale sugarului, de cerinţele lui dar şi de nevoile lui nutriţionale specifice, pentru că deprinderile alimentare se formează în primii ani de viaţă, acum punându-se bazele unui comportament alimentar sănătos.

Poftă bună şi să creşteţi mari!

Bibliografie:

Impactul om-alimentatie – I Mincu – Ed Medicala Bucuresti 1993

Igiena alimentatiei – D Mihele – Ed Medicala Bucuresti 2008

Complementary feeding: a commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition – JPGN 2008

Alimentatia sugarului – sfaturi pentru parinti – MS si IOMC – Ed Imprimeria Nationala Bucuresti 2010

Pofta buna copii – M Ricman, O Teodoru- Ed Scriptum 2000 Bucuresti 2010