Se recomandă inițierea diversificării alimentației nu mai devreme de 17 săptămâni și nu mai târziu de 26 săptămâni de viață, ideal în asociere cu alăptarea. Momentul potrivit este acela în care sugarul pare pregătit: e interesat de mâncare, încearcă sa ia din mâncarea părinților, își pierde reflexul de a împinge mâncarea cu limba, este capabil sa își țină capul și sa stea în sezut cu sprijin.
Diversificarea precoce (sub 4 luni/17 săptămâni) prezintă atât riscuri imediate cât şi tardive. Printre acestea se numără: dispepsiile, diareea cronică, sindromul de colon iritabil, anorexia (un refuz sistematic al sugarului de a primi orice alimente noi), alergii, boala celiaca (prin introducerea glutenului), supraalimentaţia (datorită creşterii cantităţilor de alimente la o masă) cu risc crescut de obezitate, diabet zaharat și boli cardio-vasculare.
Diversificarea tardivă (după vârsta de 6 luni/26 săptămâni) – laptele de mamă, singur, nu mai poate face față nevoilor crescute ale bebelușului ducând la o dezvoltare fizică și psihică deficitară – diferența de energie, macro și micronutrienți trebuind asigurată prin suplimentarea cu alimente solide. Este dovedit că diversificarea tardiva predispune la deficitul de fier și zinc, elemente extrem de importante având în vedere ritmul rapid de creștere in primii ani de viață. Se recomandă continuarea alăptării până când iși doresc și mama și copilul, în paralel cu alimentația complementară.
Diversificarea alimentaţiei se realizează în anumite condiţii: sugarul nu trebuie să aibă semne de boală acută, tranzitul intestinal al sugarului trebuie să fie echilibrat, sugarul să fie calm, liniştit. Pentru ca sugarul să înveţe să mestece şi să ia cu plăcere noul aliment, acesta se va da numai cu linguriţa (înainte ca sugarul să ia sân), de aceea sugarul trebuie să poată sta în şezut sprijinit, să-şi ţină singur capul, să deschidă gura ca manifestare a dorinţei de a primi alimentul oferit, sau să întoarcă capul într-o parte ca semn de saţietate sau de refuz.
În introducerea noilor alimente se vor avea în vedere următoarele principii:
- Alegerea primului aliment solid se individualizează în funcţie de particularităţile de dezvoltare a sugarului. Se începe cu o cantitate mică de nou aliment, crescându-se progresiv în zilele următoare, până la o masă completă, în funcţie de toleranţa sugarului. La apariţia tulburărilor digestive (varsaturi, diaree) se întrerupe alimentaţia cu preparatul în cauză şi se reia după câteva zile de la normalizarea tranzitului intestinal. Dacă apar urticarie, edeme (umflaturi) familia se va prezenta la medic.
- Se recomandă introducerea unei grupe alimentare noi la interval de 3-5 zile. Alimentele solide se vor introduce relativ rapid, când diversificarea începe la 5-6 luni, lent progresiv când diversificarea începe la 4 – 4 1/2 luni; se amână introducerea unui aliment nou dacă sugarul este bolnav.
- Nu se forţează sugarul: dacă refuză un aliment se va renunţa pentru o perioadă scurtă la administrarea lui, reluându-se mai târziu (uneori e nevoie de până la 20 de administrări ale aceluiași aliment). Alimentul nou trebuie propus şi nu impus. Nu se recomandă forţarea copilului să consume întreaga raţie oferită, acest lucru predispunând la anorexia de opoziţie. Se evita mesele la televizor, în timpul jocului.
Succesiunea introducerii alimentelor nu este foarte importantă, va fi individualizată în funcție de particularitățile bebelușului. Nu există dovezi că evitarea sau introducerea tardivă a alimentelor potențial alergene (lapte de vacă/lapte animal, pește, ou, gluten) reduce riscul de alergii indiferent dacă, copilul are risc sau nu.
Pentru că există dovezi clare că la această vârstă laptele nu mai acoperă necesarul de proteine, fier, zinc, care sunt extrem de importante pentru dezvoltarea fizica, cognitiv-comportamentală și imunitară e nevoie să se introducă alimente bogate în acești micronutrienti și anume carne, cereale, legume verzi. Dieta unui sugar intre 6 si 12 luni va trebui sa conțină treptat alimente din toate cele 6 grupe alimentare: cereale, fructe, legume, lactate, carne/ou la care se adauga sursele de acizi grasi omega – in principal ulei vegetal.
Primul pas se recomandă a fi introducerea legumelor sub formă de supă sau piure, în cazul sugarului cu greutate normală sau mai grăsuţ. Supa de zarzavat se poate prepara din morcov, cartof, roşie, albitură (pătrunjel, păstârnac), ceapă, dovlecel, ardei gras, fasole verde, salată verde, spanac; ţelina, napul, conopida, broccoli, mazărea varza, fasolea uscată, sfecla pot produce flatulență până la 1-2 ani. Pentru a distruge cât mai puține vitamine și minerale, e de preferat ca legumele să se prepare la abur (conform instrucțiunilor la steamer sau oala sub presiune). Ulterior se poate adăuga ulei vegetal în supă/piure de legume, iniţial 1/2 linguriţă pentru ca la 1 an – posibil 1-2 linguriţe.
Dacă sugarul este mai slăbuţ se poate începe diversificarea cu cereale pentru sugari: se începe predominant cu cereale fără gluten (orez, porumb, tapioca) dar se vor introduce până la 12 luni, treptat, și cereale cu gluten; inițial cerealele vor fi sub forma instant amestecate cu apă/lapte de mamă/lapte formulă sau piure de legume, fructe apoi bebebelușul poate primi și biscuiţi, griș, pâine, fidea, mămăligă.
Al doilea pas la un sugar cu greutate normală va consta în introducerea de carne, preferându-se carnea de pasăre, de vită, evitându-se, în general, carnea de animal tânăr datorita conţinutului mare de gelatină (proteină de calitate inferioară) şi datorită potenţialului ei alergizant. Peştele alb (cod, pastrav, şalău) sau somon foarte proaspăt sunt surse importante de acizi grași omega necesari pentru dezvoltarea creierului – se va oferi de 1-2 ori/săptămână. Iniţial, carnea se dă fiartă şi mixată, amestecată cu supa/piureul de legume → la 15 luni bucăţele. La 8-9 luni – posibil perişoare, dovlecei umpluţi din carne proaspătă de pasăre sau vită tocată în casă. Mezelurile sunt contraindicate. Se vor evita organele (ficat, inima).
Oul (galbenuș și albuș) se va introduce ca sursă de proteine alternativ cu carnea. Se fierbe 5-10 minute. Se recomanda 1 ou de gaină/săptămână.
La sugarul cu greutate mica se va continua, după cereale, cu legume și carne
Se introduc ulterior piureuri de fructe. Se pot combina fructe cu cereale sau cu brânză de vaci.
Se evită sucul de fructe – nu are beneficii comparativ cu fructul întreg, poate provoca diaree, flatulență, distensie abdominală, carii dentare, exces ponderal și obezitate. Hidratarea se va face cu apă, oferită dupa mesele solide.
.
Laptele de vacă nu se administrează ca sursă principală de lapte până la vârsta de 1 an. Se pot administra cantități mici de lapte de vacă sub formă de ingrediente: de ex iaurt, brânza de vaci – de preferat făcute în casă. Iaurtul se poate prepara astfel: laptele este fiert şi răcit la 20-24 grade; se adaugă maia din iaurt preparat anterior (o linguriţă maia la 200 g lapte) şi se amestecă bine; se ţine la temperatura camerei timp de 5-8 ore sau se pune în apropierea unei surse de căldură, caz în care iaurtul se prinde mai repede (fermentaţia este mai rapidă); după ce s-a prins, iaurtul se pune la rece şi se administrează copilului în cel mult 24 de ore; se pot adauga fructe prospete sau cereale. Iaurtul trebuie să aibă gust acrişor; nu se dă copilului dacă este prea fermentat (foarte acru).
Brânza se poate prepara în două moduri:
- laptele de vacă fiert se însămânţează cu maia, adică iaurt preparat cu o zi înainte (1 linguriţă la 200 g lapte); se pune la prins la temperatura camerei; după 24 de ore se ia smântâna şi se pune laptele la foc moale, amestecând mereu până când se formează coaguli mari de brânză; se lasă să se răcească apoi se pune într-un săculeţ de tifon pentru a se scurge zerul.
- 250 ml lapte de vacă fiert – când începe să dea în clocot se adaugă 2-3 comprimate de calciu lactic sau zeama de la 1/2 de lamâie; prin amestecare laptele se încheagă; se lasă să se răcească apoi se pune într-un săculeţ de tifon pentru a se scurge zerul.
Brânza astfel obţinută se trece printr-o sită deasă pentru a se obţine grunji fini. Se poate combina cu fructe, cereale. La 8-9 luni – posibil mămăligă cu brânză de vaci şi iaurt.
Peste 8-9 luni se introduce o gamă mai largă de alimente: budinci, diverse amestecuri de cereale, fortifiate industrial, papanaşi din brânză de vaci, ciulama, ciorbiţă cu perişoare cu borş sau lămâie, supă cu fidea.
Alte reguli de care se va ţine cont în diversificarea alimentaţiei :
– la sugarul încă alăptat se poate completa masa de solide cu lapte matern. Pe măsura creşterii cantităţii de aliment nou se va scădea cantitatea de lapte matern la supt; numărul supturilor va fi redus treptat, prin înlocuirea laptelui mamei cu noile alimente (la 1 an maxim 350 ml de lapte în 2 mese);
– hidratarea suplimentară între mese se face cu lichide neîndulcite (ceai fără zahăr, apă fiartă şi răcită), inutile în cazul sugarului alimentat la sân. Apa fiartă şi răcită este necesară după mesele bogate în proteine şi/sau electroliţi. Se evita sucul de fructe – maxim 120-150ml/zi – acesta se administrează tot cu linguriţa sau cu cana, folosirea biberonului face să se reţină hidrocarbonatele în gură favorizând astfel apariţia cariilor dentare.
– nu trebuie stimulată obişnuinţa pentru gustul dulce; nu se adaugă zahăr pentru corectarea gustului legumelor şi fructelor, nu este indicată nici introducerea dulciurilor concentrate (gem, prăjituri de casă numai după vârsta de 8-10 luni); mierea de albine este contraindicată sub 1 an din cauza riscului de contaminare cu Clostridium botulinum;
– nu se va adăuga sare (până la 2 ani) şi nici conservanţi în mâncarea sugarului;
– noul aliment nu trebuie să provoace dificultăţi de deglutiţie, alimentele vor fi pasate, apoi vor fi mărunţite pentru stimularea masticaţiei (alimente granulate, sau sub formă de bețișoare pot fi introduse în jurul vârstei de 8-9 luni); există evidențe că există o fereastră critică pentru progresia la textură, eșecul introducerii alimentelor “cu cocoloașe” la vârsta de 9-10 luni asociindu-se cu un risc crescut de apariție a dificultăților alimentare și consumul redus al unor grupe alimentare (cum ar fi fructele și legumele) la vârstă mai mare.
– nu este necesară suplimentarea medicamentoasă de vitamine (cu excepţia vitaminei D);
– se evită consumul de lichide, biscuiţi, pufuleţi între mese;
-din cauza riscului de aspirație și sufocare se evită sub vârsta de 3-4 ani floricele de porumb/porumb fiert, vegetale dure (mazăre, morcov, țelină), fructe boabe/cu sâmburi (struguri, cireșe) sau dure (stafide), citrice (portocale, grapefruit cu sâmburi), bucăți de brânză, bucăți mari de carne, pește cu oase, semințe, alune, nuci, bomboane.
-comportamentul copilului în perioada alimentaţiei diversificate trebuie judecat în funcţie de evoluţia sa psiho-motorie; de exemplu un sugar care a reuşit să stea în picioare poate refuza poziţia semi-şezândă la unele mese;
– generalizarea unui aliment (care este primit cu plăcere) la toate mesele este o greşeală care perturbă echilibrul nutriţional al sugarului;
– regulile de igienă vor fi respectate atât în ceea ce priveşte prepararea alimentelor cât şi pentru ustensilele folosite;
Introducerea noilor alimente va respecta preferinţele şi personalitatea sugarului precum şi obiceiurile alimentare, în măsura în care nu contravin principiilor şi regulilor enunţate. Nu trebuie să atribuim sugarului preferinţele şi prejudecăţile noastre alimentare. Se evita experiențele negative legate de masă (anxietatea familiei, pedepsele, neglijarea semnelor de refuz) sau utilizarea alimentelor ca recompense. Modelul parental de alimentație sănătoasă este foarte important – sugarul va manca la masă cu familia, ˮce mănâncă părinții și nu ce spun părințiiˮ.
Conduita noastră trebuie să ţină seama de particularităţile psiho-afective ale sugarului, de cerinţele lui dar şi de nevoile lui nutriţionale specifice, pentru că deprinderile alimentare se formează în primii ani de viaţă, acum punându-se bazele unui comportament alimentar sănătos.
Poftă bună şi să creşteţi mari!
Bibliografie:
Impactul om-alimentatie – I Mincu – Ed Medicala Bucuresti 1993
Igiena alimentatiei – D Mihele – Ed Medicala Bucuresti 2008
Complementary feeding: a Position Paper by the ESPGHAN Committee on Nutrition – JPGN 2017
Alimentatia sugarului – sfaturi pentru parinti – MS si IOMC – Ed Imprimeria Nationala Bucuresti 2010
Pofta buna copii – M Ricman, O Teodoru- Ed Scriptum 2000 Bucuresti 2010